Draga mea, îți doresc ani mulți şi-ți trimit gândurile mele, cu speranța că ajung la tine şi că-ți vor face bine.

Iar nu am reuşit să putem fi împreună de ziua ta, dar sper să te refaci cât mai curând, să fii atât de zdravănă, încât să poți chefui cu poftă şi pe săturate.

Te rog, ai grijă de tine, respectă tratamentul, ține dieta cu strictețe, pentru că eu am mare nevoie de tine, sănătoasă şi în putere. Știu că te dor tare, când una când alta, dar la 97 de ani, deși ești tinerică, se mai întâmplă. Da, știu că Basarabia te doare mereu, că nu au efect analgezicele, dar trebuie să ai răbdare și s-o cruți. N-o lăsa să se anchilozeze, va veni și ziua când terapia va avea efect și vei fi ca nouă. Am fost foarte îngrijorată știind că suferi teribil de fel și fel de paraziți, care îți afectează întreg organismul, mai ales că tratamentele sunt de lungă durată și foarte neplăcute. Acum începi să-ți mai tragi sufletul și încetișor scapi de ei.

Nu-ți face gânduri inutile, nu sunt supărată pentru că n-ai putut să mă ții lângă tine. Ştiu că m-ai aruncat din cuib din greşeală, că de fapt voiai doar să învăț să zbor mai iute, ştiu că n-ai vrut să-mi faci rău.

Ți-am dus dorul şi m-am interesat de starea ta şi când nu voiai să ținem legătura, iar acum, de când suntem din nou mai apropiate, mi-e şi mai dor.

Uneori mi-e necaz, chiar ciudă, că eşti aşa căpoasă şi nu vrei să accepți vreun ajutor de la mine, ocoşo! Dar sper că eşti pe mâini bune şi ocrotită de tot ce-ți dăunează şi-ți poate periclita convalescența.

Când ai nevoie de mine, dă un semn!

Te îmbrățişez cu dragoste, România!

La mulți ani!